miercuri, 9 iunie 2010

Nepotrivire

Nu cred ca am nimerit-o nici de data asta. Iar am dat-o in bara! Frate, chiar e nevoie sa vin cu manualul de utilizare dupa mine? Chiar e nevoie sa-mi spun clar si raspicat regulile inainte sa ne tinem de mana? Sa-ti vorbesc despre minciuni, sa-ti vorbesc despre fidelitate, despre respect si despre bunele maniere? Sa-ti explic ca pentru mine minciuna inseamna si omiterea unei bucatele din adevar, nu neaparat inventii si fabulatii. Chiar trebuie sa ma exprim verbal si sa-ti explic ca daca vrei o relatie cu mine ar fi dragut sa nu te culci cu toate care-si desfac picioarele prin cine stie de colturi din campusu asta mic si prafuit? Nu esti nici tu in stare sa ma respecti asa cum te respect eu pe tine, nu stii nici tu ca daca tii cu adevarat si pretentii de la relatia noastra ar trebui sa poti sa ma asculti cand sunt suparata, sa poti sa ma strangi in brate si sa ma lasi sa-ti plang pe umar, sa vii cand te chem, sa-mi aduci pastile cand imi explodeaza capul si sa nu ma lasi singura cand am nevoie de tine.  Pana si barbatul la care am renuntat pentru tine punea mai multe in joc cand venea vorba de mine! 
Sincer m-am saturat de oamenii astia falsi care isi urmaresc innebuniti interesele fara sa le pese de ceilalti. Ma simt singura acum si am impresia ca nu ma potrivesc deloc cu peisajul asta de Romanie care se vrea moderna si emancipata. Oamenii nu mai au timp unii de altii, nu mai savureaza momentele importante si frumoase, nu mai stiu cum sa-si petreaca timpul, nu si-l mai pot organiza si asta nu aduce decat suferinta din partea unora sau a altora. Eu am renuntat la a ma iubi frumos, am inlocuit a face dragoste cu a face sex, am inlocuit linistea de dupa cu gasca de prieteni ca si cum ar fi fost ceva aproape normal sa luati cu totii parte la orgasmele mele! 
Sunt intr-un soi de terapie, de seminar intensiv pe tema "Nu mai da atat de multe de la tine ca ramai la final fara nimic" si, cu toate ca m-am abtinut mai mult de data asta, tot am dat-o in bara. Pana la urma nu pot decat sa fiu uimita de cat de diferiti suntem in gandire, in principii si comportamente. Fiecare se orienteaza pe moment in functie de situatia cea mai favorabila, indiferent de modul in care a privit lucrurile pana la momentul respectiv. 
Oamenii se schimba. Eu ma schimb. Eu vreau sa ma schimb pentru ca e nevoie. Eu ma iubesc asa cum sunt dar vad ca nu ma potrivesc deloc cu stilu care se poarta pe-aici asa ca trebuie sa ma adaptez. Si cum se zice ca pofta vine mancand, o sa ajung si eu cumva sa fiu una dintre gagicile despre care se zice ca e cel mai indicat sa la ai prietene ca altfel..
Pana una alta m-am gandit frumusel sa-mi iau zboru si sa fac ceva cu viata mea pentru ca uite, timpul trece si la sfarsit cand tragem linie nu avem nimic realizat si e pacat ca am trait in cazul asta! Vreau sa ma intorc peste trei luni schimbata definitiv, vindecata de sictiru pe care il am fata de oamenii din jurul meu si sa-mi vad frumusel de drumul meu!
Imi pare rau baby pentru tine dar sa stii ca sincer, nu-mi pare rau pentru noi! Poate candva, cand ai sa cresti mare, o sa intelegi si tu cum trebuie sa te porti cu o femeie si o sa-ti amintesti de mine si de tot ceea ce am incercat eu sa te invat! sau poate ca nu o sa ajungi niciodata sa vezi anumite lucruri pentru ca o sa fii in permanenta ocupat cu afacerile tale!

Un comentariu: